PATRIA SI FILMUL MANIPULARII

O ruina uriasa in centrul orasului, un loc plin de mizerie si degradare cronica a cladirii. Astfel se poate caracteriza situatia cinatografului din Reghin. Inchis in 2009 dupa ce ultimul film a rulat in 2005, cinemascopul aproape ca a ajuns in situatia altor obiective economice detinute de aceeiasi familie care se zvoneste ca a concesionat cinematograful.

patria_reghin_vechi_002

Familia Lazar, politica si filmul.

Dupa ce opinia publica i-a acuzat pentru distrugerea celei mai mari platforme industriale din Reghin, familia Lazar este considerata de unii responsabila pentru starea cinematografului. Altii insa lanseaza o ipoteza inedita: in realitatea unul din cei mai influentii politicieni din Reghin ar fi detinut in realitate locatia. Considerat unul din cei care au condus orasul in ultimul deceniul, politicianul nu este singurul despre care se zvoneste ca s-ar fi implicat in transformarea cinematografelor din zona. Gurile rele sustin ca si cinematograful “Calimani” din Toplita este concesionat de un om politic din Reghin. Indiferent de cine este concesionarul real al cinematografului un lucru este cert: dupa ce au devalizat spatiile de pe platforma Metalurgica hotii de fier vechi au distrus tot ce se putea distruge si la cinematograf.

Istorie si demagogie

Conform reghinulnostru.ro, “cinematograful „Patria” a fost dat în folosinţă la 23 august 1964 când, şeful culturii Raionului Reghin era Gavril Petca. Cinematograful avea o capacitate de 501 locuri, filmele rulau pe cinemascop cu bobină de 35 de mm şi proveneau de la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor din România.

patria_clubfoto

În acea perioadă, administratorul cinematografului era Bucin Remus, iar din 1980, la conducerea
cinematografului a venit tehnicianul de cinema
Aurel Boaru, cu o experienţă vastă în tehnica proiecţiei,
absolvent al Şcolii Tehnice de Cinematograf de la Bucureşti, poreclit ,,tehnicianul cinefil” care în
perioada 1965-1975 a înfinţat în 20 de comune
cinematografe săteşti de care răspundea atât tehnic cât şi administrativ”.

Pentru a reusii sa mareasca incasarile in ani 70 conducerea cinematografiei romanesti a lansat o campanie de promovare a filmelor tridimensionale. Astfel ca, cel putin propagandistic, in Romania rulau filme 3D, desi primele ecrane proiectate pentru asemenea filme au aparut in cinematografele din Romania 40 de ani mai tarziu.

Jurnalistul Robert Matei a publicat un articol despre ultimul film care a rulat la Patria în 2005. In acelasi material el sustina ca “În 2008, Guvernul a trecut cinematografele statului în domeniul public al autorităţilor locale iar perioada tulbure pe care am traversat-o nu a reuşit să scoată la iveală un investitor dispus să aducă fostul cinematograf în stare de funcţionalitate. Cert este că, în aşteptarea unor vremuri mai bune şi neluându-se măsuri de conservare a cinematografului, hoţii au
început să devasteze clădirea iar precipitaţiile să îi deterioreze structura de rezistenţă.”

Inchidera oficiala a cinematografului a surcvenit in 21 mai 2009 cand primarul municipiului Reghin la acel moment, Nagy Andras, a incheiat un protocol intre RADEF Romania-Film si Municipiul Reghin privind Cinematograful Patria. Presa vremii a inceput sa scrie cum cinematograful se va transforma intr-un mall cu restaurante, magazine si parcare subterana.

Proiectul parea unul viabial si atragator pentru orasul viorilor, insa nimeni din administratia nu a mentiona un singur aspect: cladirea cinematografului ca si cladirile din jurul parcului central fac parte dintr-un ansamblu arhitectural protejat. In concluzie nu se pot aduce modificari arhitecturii si nu se poate schimba destinatia lui.
Alte planuri aceleasi ziduri degradate

In ultimele zile, problema cinematografului a reaparut in presa locala, actualul primar al municipiului introducand cladirea cinematografului in planul de investitii pentru 2014. Probabil aceasta este ultima sansa de salvare a cinematografului inainte ca el sa devina istorie. Altfel timpul isi va face treaba, zidurile se vor degrada in totalitate, iar cladirea ar putea fi demolata legal si in locul ei se poate construi altceva.

 

 

 

Comments are closed.